Deși oficialii români susțin că țara noastră îndeplinește încă din 2011 criteriile tehnice necesare aderării, de 11 ani România stă în așteptare la poarta Schengen. În timp ce ministrul de Interne Lucian Bode este optimist că, de la 1 ianuarie 2023, țara noastră nu va mai rămâne în afara familiei Schengen, președintele Klaus Iohannis ia situația pas cu pas, recunoscând că avem o șansă, dar nu o garanție în ceea ce privește visul aderării.
Europarlamentarul Corina Crețu consideră însă că bătălia pentru aderare reprezintă, după ani de așteptare, „o umilință pentru români”, iar Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova la Washington, a punctat pentru Gândul că spațiul Schengen este „dansul tradițional al statelor care-și negociază interesele.”
În tot acest timp, dincolo de reacții, acuzații și justificări, premierul olandez Mark Rutte mărturisește că, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, este nevoie de o actualizare și a evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
Eurodeputata olandeză Sophia in’T Veld contrazice însă teoria oficialului din țara sa, susținând că „Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei.”
Premierul olandez Mark Rutte, care a fost zilele trecute într-o vizită în România, a făcut miercuri declarații, în plenul Parlamentului, pe tema aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Mark Rutte a spus că Olanda ”nu are nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen”, dar a adăugat că este nevoie de o actualizare a monitorizării MCV și de o ”lărgire” a misiunii de evaluare pe Schengen.
Nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, ele se pot integra. Problema este următoarea: pentru ambele țări, avem nevoie de o actualizare și a evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Acest lucru se face acum pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Aceasta este o problemă”, a spus premierul Mark Rutte.
Oficialul olandez a reclamat faptul că misiunea de evaluare a experților Schengen nu este completă, lipsind informații despre modul în care România și Bulgaria gestionează returnarea imigranților ilegali.
Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat eurodeputata olandeză Sophia in’T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.
„Regret profund acest lucru. Partidul meu (Democraţii 66, n.r.) a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare. Mă tem că prim-ministrul Olandei face foarte puţin pentru a convinge Parlamentul olandez sau pentru a-şi asuma responsabilitatea şi a spune că, în interesul Europei, va fi de acord în Consiliu (cu aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, n.r.).
Trebuie să înţelegeţi că nu toată lumea în Olanda este împotrivă. Partidul meu vrea ca Bulgaria şi România să adere imediat la Schengen, dar majoritatea partidelor din Guvern nu doresc acest lucru”, a declarat Sophia in’T Veld.
Corina Crețu, fost comisar european, actualmente membru în Comisia de politică externă (AFET) a Parlamentului European, susține că ceea ce se întâmplă în această perioadă privind aderarea României la spațiul Schengen este ”o umilință pe care românii nu o merită sub nicio formă”.
„De 11 ani, România îndeplinește toate criteriile pentru intrarea în Schengen. Românii nu merită acest tratament pe care îl primim de ani de zile, pentru că îndeplinim toate condițiile și cred că este o lipsă de solidaritate nepotrivită cu momentele pe care le trăim, momente în care încrederea în UE ar putea foarte mult să scadă, din cauza acestor nedreptăți foarte mari pe care le trăiesc cetățenii români.
Încă mai avem speranța că în decembrie se va pune pe ordinea de zi a Consiliului UE intrarea României in spațiul Schengen. Românii fac sacrificii enorme, mai ales de la izbucnirea războiului in Ucraina, deci era momentul ca guvernanții să negocieze foarte clar niște drepturi pentru poporul român, cum este dreptul la libera circulație, fără controale, în spațiul Uniunii Europene.
De altfel, nu numai cetățenii, dar și antreprenorii romani au făcut apel la Guvern pentru a depune eforturi pentru intrarea României în spațiul Schengen, având in vedere avantajele economice, atât pentru IMM-uri, turism, pentru economia românească în general”, a conchis europarlamentarul Corina Crețu.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington Igor Munteanu a declarat pentru Gândul că, dincolo de amânări și de unele controverse, România și-a făcut așa cum trebuie lecțiile în ceea ce privește aderarea.
„În privința aderării la spațiul Schengen, eu sunt optimist, pentru că România și-a făcut lecțiile, în ciuda unei rezistențe și a unor elemente care mai sunt criticate, dar România este demult în spațiul decizional care face parte din acest sistem comun al UE.
Este, probabil, dansul tradițional al statelor care-și negociază interesele și UE permite, prin instituțiile politice care o reprezintă, ca unele state să condiționeze or să-și ajusteze interesele la scopuri comune. Este firesc ca orice situație care apare să devină nu doar un obiect de negociere, dar să fie o reajustare a prezenței sale în spațiul economic și strategic al României.
Nu cred că ar fi cazul să căutăm puricii-n brânză și să credem că cineva îi va răul României, ci să înțelegem că este o ajustare etapizată, chiar dacă asta durează în timp, la conviețuirea cu statele cu o economie funcțională și consolidate din Europa Occidentală”, spune fostul ambasador.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România are o şansă de a adera la spaţiul Schengen, dar nu o garanţie, subliniind că rezultatul misiunii de evaluare care a fost în România este unul foarte bun, dar că mai sunt chestiuni ce trebuie în continuare clarificate.
Aderarea la Schengen este mult dorită de noi, şi după cum cred că este un fapt cunoscut de 11 ani, noi îndeplinim, practic, cerinţele tehnice. Aderarea nu s-a realizat fiindcă până la urmă există şi un vot politic în JAI care nu a avut loc până în momentul de faţă. Acum, există o fereastră de oportunitate, adică avem o şansă, însă nu avem o garanţie. Ca să maximizăm şansele noastre, am întreprins foarte multe demersuri”, a spus şeful statului înainte participarea la reuniunea Consiliului European.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat votul din Parlamentul European pentru rezoluţia privind aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, subliniind că este un vot politic.
„Votul a fost covârşitor pentru accesul României, Bulgariei şi Croaţiei, însă decizia nu se ia acolo. A fost un vot politic, un semnal politic foarte important pentru noi”, a precizat Iohannis.
Întrebat cum se raportează la votul Olandei, Nicolae Ciucă a spus că nu este îngrijorat, pentru că România a făcut tot ce era necesar pentru a îndeplini toate cerințele de intrare în Schengen.
„A fost o comisie internațională care a verificat tot ce era de verificat. Ne-am oferit disponibilitatea în relația bilaterală cu Olanda, astfel încât, unde consideră că sunt probleme, pot veni să verifice. Sunt și celelalte aspecte cuprinse: respectarea tuturor condițiilor legate de ceea ce înseamnă statul de drept, corupția, crima organizată.
Pe stat de drept, am făcut tot ce era de făcut la nivelul Guvernului și Coaliției pentru a lua măsurile care se impun în directă coordonare cu Comisia, pentru a avea un pachet de legi ale justiției aliniate cu justiția din Uniunea Europeană și care să ducă la procesul de modernizare a justiției din România.
Pe partea de crimă organizată, avem instituțiile statului care sunt foarte bine consolidate și își fac datoria, așa cum au făcut-o și până acum”, a mai spus premierul Nicolae Ciucă.
Ministrul Afacerilor interne, Lucian Bode, a spus că scenariul neintrării României în Schengen ar fi de neacceptat.
”Nu cred că România mai poate să rămână în afara familiei Schengen, de la 1 ianuarie 2023. Eu, duminică şi luni voi fi la Praga, pentru a discuta cu ministrul de Interne ceh, care deţine preşedinţia rotativă, tocmai coordonatele pentru ca la următoarea reuniune JAI (Consiliul UE din 8 decembrie – n.red.), aderarea României la spaţiul Schengen să fie pe agendă”, a spus ministrul Lucian Bode, într-o intervenţie la Antena 3.
Întrebat cine pleacă acasă dacă România ratează intrarea în Schengen, Lucian Bode a spus: ”Nu vreau să mă gândesc la acest scenariu, nu pentru politicieni, ci pentru România ar fi unul de neacceptat. Imaginaţi-vă care sunt costurile pe care România le-a plătit în cei 11 ani de când stă în afara spaţiului Schengen”.
Ministrul a mai spus că România și-a achitat toate obligaţiile, fără a avea drepturile care i se cuvin, iar ”pierderile au fost incomensurabile”